Dosarul Colectiv aproape de final la prima instanță.

Dosarul Colectiv aproape de final la prima instanță.

După mai bine de trei ani, dosarul Colectiv, unde sunt judecate pentru comiterea de infracțiuni multiple, mai multe persoane fizice (fostul primar al Sectorului 4 (Popescu Piedone) și alți doi angajați ai instituției, doi angajați ISU București, administratorii clubului Colectiv, doi pirotehniștii și administratorii și asociații societății care a furnizat serviciile pirotehnice) și mai multe persoane juridice (Colectiv Club SRL, Golden Ideas Fireworks Artist SRL) se apropie de final la prima instanță (instanța de fond).

Tribunalul București a stabilit în dosarul nr. 17008/3/2016, un ultim termen de judecată la data de 02.12.2019 când, părțile (inculpați, părți responsabile civilmente, părți vătămate și părți civile) vor susține, prin avocați pledoariile finale.

În dosar au fost reunite trei cauze respectiv: 1) dosarul care vizează angajații din cadrul Primăriei Sector 4, inclusiv pe fostul primar și în care UAT Sector 4 are calitatea de parte responsabilă civilmente; 2) dosarul care vizează pe cei doi angajați ai ISU Dealu Spirii București-Ilfov în cadrul căruia ISU Dealu Spirii București-Ilfov are calitatea de parte responsabilă civilmente și 3) dosarul care îi cei trei administratori ai clubului și administratorii și angajații firmei care a furnizat serviciile privind produsele pirotehnice.

În tragedia din data de 31.10.2015 au decedat 64 de persoane (atât în noaptea respectivă cât și ulterior urmare a rănilor suferite) și au fost peste 150 de răniți. Și societatea noastră a luat parte la dosar apărând drepturile uneia dintre victimele din incendiu.

În dosar s-au constituit parte civilă peste 350 de persoane, familiile celor decedați sau rude apropiate ale acestora și persoanele care au suferit vătămări în urma incendiului, sumele solicitate, în special cu titlu de daune morale, fiind cuprinse între 100.000 Euro și 40.000.000 Euro. De asemenea s-au constituit părți civile și diferite instituții ale statului (spitale, Ministerul Afacerilor Externe, etc) pentru recuperarea sumelor cheltuite pentru tratarea răniților din incendiu.

În ședința de judecată din data de 25.11.2019 s-au pus concluzii în ceea ce a privit rechizitoriul întocmit în dosarul care i-a vizat pe angajații Primăriei Sector 4 și pe fostul primar Popescu Ioan Piedone, aceștia fiind acuzați de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave. Parchetul a solicitat ca pedepsele aplicate să fie orientate spre maximul prevăzut de lege care este de 15 ani închisoare.

În ședința de judecată din data de 27.11.2019 s-au pus concluzii în ceea ce a privit rechizitoriul întocmit în dosarul care i-a vizat pe administratorii clubului Colectiv și administratorii și angajații firmei care a furnizat serviciile privind produsele pirotehnice, aceștia fiind acuzați de mai multe fapte, dintre care cele mai grave acelea de Ucidere din culpă în forma agravată ( moartea a 2 sau mai multe persoane) și Vătămare corporală din culpă, de asemenea în forma agravată (dacă urmările sau produs față de 2 sau mai multe persoane). Și de această dată parchetul a solicitat pedeapsa maximă, care poate ajunge la 12 ani de închisoare pentru administratorii clubului și la 14 ani închisoare pentru administratorii și angajații firmei care a furnizat serviciile pirotehnice.

La ultimul termen de judecată din data de 02.12.2019, se vor pune concluzii pe cel de-al treilea rechizitoriu care îi vizează pe angajații ISU, urmând ca ulterior, după (probabil) mai multe amânări succesive de pronunțare, judecătorul să pronunțe o sentință (nedefinitivă) în acest dosar. Sentință ce cu siguranță va fi apelată de către părțile nemulțumite de soluție.

De remarcat la acest dosar atitudinea profesionistă a domnului judecător Mihai Bălănescu (cel care l-a înlocuit pe Valeriu Terceanu, pensionat în perioada în care dosarul era pe rol) de la Tribunalul București, care pentru a soluționa cauza într-un termen rezonabil a stabilit în dosar termene de judecată săptămânale, ceea ce rar s-a mai văzut în instanțele de judecată – dacă nu cumva este o premieră.

După ce acest dosar se va încheia definitiv, persoanele găsite vinovate, în solidar cu părțile responsabil civilmente, vor fi obligate la plata unor despăgubiri uriașe, de ordinul milioanelor de euro. Este foarte greu de prevăzut cum, în ce măsură și în cât timp vor fi plătite aceste sume de către persoanele găsite vinovate sau de către angajatorii lor. Chiar dacă vorbim aici de Inspectoratul pentru Situații de Urgență București – entitate subordonată Ministerului Afacerilor Interne – și de Unitatea Administrativ Teritorială Sectorul 4 București, care beneficiază de bugete considerabile, este greu de crezut că se vor găsi resursele necesare pentru recuperarea sumelor la care aceste entități ar putea fi obligate în solidar cu persoanele găsite vinovate.

Singura modalitate concretă și sigură de recuperare era introducerea în cauză a Statului Român prin Ministerul de Finanțe, ca parte responsabilă civilmente, așa cum au cerut chiar procurorii DNA. Cererea însă a fost respinsă de către instanța de judecată la începutul judecării cauzei.

Modalitatea de judecare a acestui dosar – așa cum spuneam și mai sus, una excepțională în peisajul instanțelor de judecată, deși complet acoperită de procedurile stabilite în materie – este dovada că acolo unde e voință, există și posibilitatea de a găsi o cale de rezolvare, în concordanță cu regulile incidente. Desigur, profilul public uriaș al acestei spețe a obligat și a responsabilizat suplimentar pe toți cei implicați.

Această presiune socială, atenția acordată și mediatizarea de care s-a bucurat acest caz vor servi cu siguranță inclusiv pentru popularizarea soluției date, a pedepselor pe care cei vinovați le vor primi și poate astfel unul din scopurile aplicării pedepselor – descurajarea comportamentului incompatibil cu normele unei societății civilizate, va fi atins. Poate cei care își propun să facă bani cu orice preț, poate cei care se gândesc că „merge și așa”, poate cei care își exercită cu superficialitate atribuțiile funcțiilor în care au fost investiți se vor gândi mai bine la posibilele consecințe ale faptelor lor.

Dincolo însă de vinovății și pedepse, dincolo de prejudicii și despăgubiri, de presiune socială și de profesionalism sau de lipsa acestuia, va rămâne un ocean de suferință pe care nicio sentință nu-l poate face să dispară.